Categorie: Psalmi

Psalmul lui David 25 – Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutatea mea am umblat

No Comments

 106 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica: Mircea Bucescu

Giudecă-mă, Doamne, că eu în prostime
Îmblu-n toată vremea, ne-având rău pre nime.
Şi tu-m eşti nădejdea că nu m-oi slăbi-mă,
S-a cunoaşte, Doamne, când m-ii ispiti-mă.

Să mi-arză rărunchii, inema să hiarbă,
Şi ochii miei milă de la tine s-aibă.
Că ţ-am voit bine cu slujbă direaptă,
N-am şezut în sfaturi cu ceată deşartă.

Cu cei fără lege nu voi intre-n casă,
N-oi primi viclenii şi strâmbii la masă.
Pre mâini m-oi spăla-mă cu cei fără vină,
Cu dânşii voi merge la svânta ta cină.

Împregiur altarul tău, Dumnezău svinte,
Să-ţ auz de fală, dvorind înainte.
Ca să poci răspunde svintele-ţ ciudese
Laudele tale preste gloate dese.

C-am îndrăgit, Doamne, a ta svântă casă,
Pentru-a ei frâmseţe să fie aleasă
Cu slava ta, Doamne, ce o luminează,
De dă cuviinţă şi sloboade rază.

Nu mă lăsa, Doamne, să fiu de peire
Cu bietul mieu suflet, ce să mi-aibi de ştire.
Şi cei fără lege să nu-m fie-n viaţă,
Crunţii şi viclene de carii ţi-i graţă.

Ce sunt pre tot ceasul cu răul amână
Şi de mâzde strâmbe li-i direapta plină.
Că eu cu prostia am cale deschisă,
Cătră vicleşuguri n-am hire deprinsă.

Mă rog, Domne svinte, de mă izbăveşte,
Pentru a ta milă ce ţî să vesteşte.
Să nu-mi mut piciorul din cărări direpte,
Să te slăvesc, Doamne, în gloate-nţălepte.

Categories: Psalmi

Tags: ,

Psalmul lui David 10 – În Domnul am nădăjduit, cum veţi zice sufletului meu

No Comments

 184 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica: Mircea Bucescu

Cătră tine, Doamne, mi-i toată nedejdea
De-m eşti razăm tare la toată primejdea.
Zică cât le place ceia ce n-au minte,
De vor să mă sparìe cu a lor cuvinte,

Să fug pre la munte cu pădure deasă,
Ca o vrăbiuță să mâi fără casă.
Că iată păgânii încordară arce,
Pun săgeț în tulbă, să grijesc de lance

Şi vin prin tunerec cu arce pre-amână,
Întru să săgete pre cei fără vină.
Giurământul nú-ș țân, hotarăle strică,
Şi de-mpăcăciune nu gândesc nemică.

Ce eu am pre Domnul care mă grijește,
Din svânta sa casă ce să odihnește.
Din svântul său scaun din ceri caùtă Domnul
Cu ochii săi céi svinţi, de cearcă-n tot omul.

Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,
Derepţâi și strâmbii de pre tot pământul.
Deci strâmbătatea cine o iubește,
Acela el sângur sufletul și-urește.

Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă
Preste necurațâi, și holbură groasă,
Foc și sterevie cu năvală mare,
Le-a trimite lațuri, păhar de pierzare.

Că direptu-i Domnul, dereptăț iubește,
Giudecări direpte fața lui prăvește.

Categories: Psalmi

Tags: , ,

Psalmul lui David 50 – Milueşte-mă, Dumnezeule

No Comments

 212 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica: Mircea Bucescu

Fie-ț milă, Doamne, de mă iartă
Cu milostivirea cea bogată,
Și pentru a ta ieftinătate
Să mă curățăști de răutate.
Și mai cu de-adins de rău mă spală
Și mă limpezește de greșală.
Că eu îm știu a mea fărălege
Și răul mieu nainte-mi ce merge.

Ție ț-am greșitu-ț, Doamne svinte,
De-am făcut răutăț denainte.
Cuvintele tale te-ndireaptă
La giudeț să-nvinci, când vei da plată.
Iacă-s zămislit în strâmbătate,
Aplecat de maică-mea-n păcate.
Ce tu, Doamne, iubești dereptatea.
De-ț arăț pre mine bunătatea,

Și cu taine ce nu să pot spune
Mi-ai arătat a ta-nțălepciune.
Cu izopul tu mă ocropește
Și mă scaldă de mă curățește.
Să hiu spălat și alb ca omeții,
Să mă bucur și eu cu direpții
De vești bune și preacuvioase,
Și să-mi bucuri mișelele oase.

Doamne, nu-ț întoarce svânta față
De greșele ce-am făcut, cu greață,
Și de câte-am lucrat fără lege,
Cu milostivirea ta le șterge.
Inemă curată tu-m zidește
Și duh dirept în zgău îm noiește.
Nu mă urni din svânta ta față.
Și duhul tău cel svânt ce mă-nvață.

Să nu-l depărtez de cătră mine,
Ce să-m dai bucurie cu bine,
Cu svânta ta, Doamne, mântuință.
Și să-m dai și duh de biruință,
Ca să-nvăț pre cei fără de lege
Cătră căile tale s-alerge,
Să să-ntoarcă de pre răutate
Cătră a ta svântă bunătate.

Și mă scoate, Doamne, de la sânge,
Cu mântuința ta de mă strânge.
Și cu adevărul mpreună
Limba mea să-ș facă voaie bună.
Și buzele mele, Doamne svinte,
Să-m deşchiz, și rostul să te cânte,
Să dea veste fără de sâială
În tot locul de svânta ta fală.

De-ai pofti jărtvă, ț-aș aduce,
Ce jărtvele de ars nu-ț par dulce.
Lui Dumnezău jărtva ceea place
Cu sufletul înfrânt ce s-a face.
Inema cea zdrobită și frântă
La Dumnezău nu va fi de smântă.
Și cu a ta, Doamne, bună vrere
Sionului să-i faci mângâiere,

S-aibă de toate părțâle pace,
Pănă ziduri nalte să vor face
Pregiur Ierusalim în cetate,
Să scripască dar și bunătate.
Atunci jărtve direpte ț-vom face,
Colaci și prinoase, cumu-ț place,
Vin și pâine, unt și cu grâu dulce,
Și vițăi pre oltari ț-vom aduce.

Categories: Psalmi

Tags: , ,

Psalmul lui David 22 – Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi

No Comments

 212 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica: Mircea Bucescu

Dumnezău mă paşte şi n-am lipsă,
La loc de otavă ce-mi întinsă.
Sălaşul pre ape de răpaos,
Şi cu hrană suflet mi-au adaos.
Şi-n cărări direpte mi-i povaţă,
Cu svântul său nume de mă-nvaţă.

Că de-aş merge şi-n umbră de moarte,
Teamă n-am de rău, că tu m-ii scoate.
Toiagul tău și svânta ta vargă
Mângâiere m-dau și hire-ntreagă.

Că tu, Doamne, mi-ai gătat și masă,
Și pizmașii nu-i suferi în casă,
De de-aproape să stea să mă vază,
Aceia ce caùtă să mă piarză.

Ce-n pizma lor pre cap mă vei unge
Cu oloi scump, vin încă-m v-agiunge,
Din svântul tău păhar ce mă-mbată,
Cu mila ta, Doamne, cea-ndurată,

Care-a merge-n soțâie cu mine,
În viața mea, în zâle depline.
Și-n casa ta să petrec cea svântă,
În zâle lungi, cu trai fără smântă.

Categories: Psalmi

Tags: ,

Tainice repere (după Psalmul 50 al lui David)

No Comments

 273 total views

Versuri: Olguţa Luncașu Trifan
Muzica:  Mircea Bucescu

Mare să îți fie mila Ta, Doamne,
Cât de multe sunt ale mele greșale!
Păcatul meu la picioarele Tale,
Lacrimi vărsate pun azi să-l condamne.

La Tine-am venit cu păcat ancestral
Și ți-am tot greșit prin păcat nedorit
Ori necunoscut, prea ușor săvârșit,
Prin Triadă Sfântă să-l ștergi Magistral!

Cunoașterea Ta sufletu-mi va spăla:
Picături de isop peste fruntea mea,
Suflet ce se-mbracă-n mantie de nea –
Iertarea-mi nimic nu o va egala.
Cuvântu-mi deschis, către-a Ta voire,
Sufletu-mi hrăni-va și îmi va adăpa.
Duh Sfânt în cunună Ține-n mila Ta
Har în om ales, cale în mântuire.

Mult îmi voi înmulți talanți ce mi-Ai dat.
La cel rătăcit drum îi voi deschide
Prin Cuvântul Sfânt, întru-a se decide
Capul să coboare pentru-a fi iertat.

Gândul luminat și inimă plină,
Zid de biruință pentru renegat,
Să nu mai strecoare urmă de păcat
Unde avea ieri intrare deplină.
————————————————-
Inima-nfrântă Domnul o ascultă,
Duhul smerit nicicând nu l-a urgisit.
Prinosul jertfit fi-va bine primit,
Slavă se cântă-n ofranda plăcută.


Psalmul lui David 3 – Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc

No Comments

 256 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica:  Mircea Bucescu

Doamne, ce să înmulțâră
Ceia ce mă trag cu pâră!
Asupră-mi mulț să sculară,
Cuvânt mare cuvântară,


Dându-ș inemii credință
Cum să fiu în oceință,
Să n-aib agiutori de tine,
Dumnezău, ce-m ești cu bine,

La nevoaie sprejineală,
Și la voaie îm ești fală.
Că mi-ai împletit cunună,
Cu podoabă depreună,
De m-ai pus cap preste alțâi,
Să bat pre toț necurațâi.
Am strigat cu glasul mare
Cătră Dumnezău cel tare,


Că mi-aude de mi-i vântă
Dintr-a sa măgură svântă.
Am dormit somn cu odihnă
Pănă-n zuă de la cină.

Și m-am sculat demineață,
Că mi-i Dumnezău povață.
De-ntunerece de gloate
Teamă n-am, nice mă poate
Veste rea să mă mâhnească,
Dimpregiur ce-a să-m gârbască.
Scoală, Doamne, de mă scoate
De la scârbe, de la toate,


Și le dă bătaia-n gârbă
A pizmaș ce-m cearcă scârbă.
Și șcârşcând să-ș frângă dinții
În durerea sa greșiții.

Că Dumnezău cu izbândă
Va da celor buni dobândă.

Psalmul lui David 1 – Fericit omul care n-a umblat în sfatul necredincioşilor

No Comments

 257 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica:  Mircea Bucescu

Ferice de omul ce n-a merge
În sfatul celor fără de lege
Și cu răii nu va sta-n cărare,
Nici a ședea-n scaun de pierzare.

Ce voia lui va fi tot cu Domnul
Și-n legea lui ș-a petrece somnul,
De să va-nvăța de zî, de noapte,
Să-i deprinză poruncile toate.

Și va fi ca pomul lângă apă,
Carele de roadă nu să scapă.
Și frunza sa încă nu-ș-va pierde,
Ce pre toată vremea va sta verde.

Și de câte lucrează i-sporește,
Și agonisita lui va crește.
Iară voi, necurațâi, ca pleava,
De sârg veț cunoaște-vă isprava.
Când s-a vântura dintr-are vravul,
Vă veț duce cum să duce pravul,

Și cu grâul n-iț cădea-n fățare,
Ce veț fi suflaț cu spulbărare.
Și la giudeț nu vă s-afla locul
Să vă sculaț, ce-ț peri cu totul.

Nici păcătoșii din direapta
Vor fi cu direpții să-ș ia plata,
Că celór direpț Domnul le vede
Toată calea din scaun ce șede.

Și calea păgânilor cea strâmbă
Va pieri, și vor cădea-n grea scârbă.

Psalmul lui David 122 – Către tine am ridicat ochii mei

1 Comment

 283 total views

Versuri: Dosoftei
Muzica:  Mircea Bucescu

Mi-am rădicat ochii miei cu rugă
Cătră tine, Doamne,-n vreme lungă, 
Din ceri, unde-ț este lăcuința,
Ți-am căutatu-ț cu toată priința.

Ca o slugă la svânta ta mână
Și ca sârba la mâni de stăpână, 
Așe-s ochii noștri cătră Domnul,
Să ne miluiască pre tot omul.
Și cu milă Domnul să stejască
Să ne cruțe, să ne miluiască,
Căci cu multul ne-au umplut ocara
Și ponosul de prin toată țara,

Sufletul ocării ce-i lucrează
Bogătașii ceia ce zburdează.

Psalmul lui David 96 – Domnul împărăţeşte, să se bucure pământul

1 Comment

 263 total views

~ Domnul statu crai în țară ~


Versuri: Dosoftei
Muzica:  Mircea Bucescu

Domnul statu crai în țară,
Țările să bucurară,
Și pământul tot să salte,
Cu ostrove de departe.

Dimpregiur nuor și ceață
Sprejinesc svânta lui față,
Și dreptatea îi tocmește
Scaunul ce odihnește,
De-l gătează pre giudețe,
Ne-alegând pre nime-n fețe.

Pre dinainte-i foc merge,
De arde cei fără lege.
Fulgerile lui cu pară
Ard de se văd preste țară.

Pământul să-mplú de frică,
Munții să topesc de pică
Și cură ca neşte ceară,
Văzând pre Domnul în țară.
Și de fața lui cea svântă
Tot pământul să spăimântă.
Ceriurile grăiesc toate,
De-i spun dereptatea-n gloate.

Și toț oamenii văzură
Slava lui de să-ncrezură.
Iară ceia ce-s cu vină
Pentru idoli ce să-nchină,
Stau cu groază și cu frică,
Li-i nădejdea-ntr-o nemică.

Închinați-vă la Domnul,
Cu toț îngerii, tot omul.
Sionul să-i paie bine,
Auzând că Domnul vine.

Fetele din jidovie
Te-așteaptă cu bucurie
Pentru svintele giudețe
Ce le alegi cu blândețe.
Că tu, Doamne, ne ești Domnul
Pre pământ, preste tot omul,
Și ți-i nalt cinstitul nume
Preste toț bozăi din lume.

Ceia ce iubiț pre Domnul,
Să urâț răul, tot omul.
Că Dumnezău îs ferește
Ceata de svinț ce-l iubeste,
Și din mâni fără de lege
I-a scoate și-i va alege.

Și direptului senină
Îi va străluci lumină,
Veselie și cunună
Celor cu inema bună.

Și vă bucuraț, tot omul
Ce sunteț direpț, la Domnul,
Mărturisind fără smântă
De pomana lui cea svântă.