Răsai asupra mea
Versuri: Mihai Eminescu
Muzica: Mircea Bucescu
|
Răsai asupra mea, lumină lină, Speranța mea tu n-o lăsa să moară, |
Străin de toți, pierdut în suferința Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința |
Etichetă: Cântec religios
O făclie de veghe
Versuri: Cecilia Podoleanu
Muzica: Mircea Bucescu
|
Crini de argint împletesc în calea Ta |
Buze-ngălbenite şi deşertăciune se-ntrevăd, |
Rugăciunea copilului bun
Versuri: Vasile Militaru
Muzica: Dominic Dumitru
|
Din slava cea nemăsurată, Ca-n veci să fiu iubit de Tine Fă să-nfloresc în fapte bune, |
Flămândului s-astâmpăr chinul Așa Tu, Doamne mă învață, Cu toți copiii să fiu frate, |
În cadrul Concursului National Catihetic „Iubirea lui Hristos în familia mea”, cântă şi copiii corului „PENTRU VOI jr.” al Căminului Cultural Potlogi, jud. Dâmbovița, versuri: Vasile Militaru, muzica: Dominic Dumitru.
Pun numele Domnului
Versuri: Puiu și Beni Chibici
Muzica: Mircea Bucescu
|
Pun numele Domnului azi peste tine |
Pun dragostea Domnului și-a Sa putere, |
|
O gardă cerească să-ți fie alături |
|
Rondel de mărturisire
Versuri: Olguța Luncașu Trifan
Muzica: Mircea Bucescu
|
Bat la ușa cerului să cer Ce-mi va fi în viață drept reper, |
Ofrandă aleasă să ofer Bat la ușa cerului să-L cer. |
Sunt liber
Versuri: Alexandru-Eusebiu Ciobanu
Muzica: Mircea Bucescu
|
Sunt liber să evadez |
lacrimi prefăcute în mărgăritar |
Sunt liber să evadez |
Ce minunat e Domnul
Versuri: Elia David
Muzica: Mircea Bucescu
|
Ce minunat e Domnul, Ce minunat e omul, cu darurile sale |
Ce minunată-i mâna, unealtă când se cere Ce minunat e glasul, ori molcom, ori puternic |
Tainice repere (după Psalmul 50 al lui David)
Versuri: Olguţa Luncașu Trifan
Muzica: Mircea Bucescu
| Mare să îți fie mila Ta, Doamne, Cât de multe sunt ale mele greșale! Păcatul meu la picioarele Tale, Lacrimi vărsate pun azi să-l condamne. La Tine-am venit cu păcat ancestral Și ți-am tot greșit prin păcat nedorit Ori necunoscut, prea ușor săvârșit, Prin Triadă Sfântă să-l ștergi Magistral! Cunoașterea Ta sufletu-mi va spăla: Picături de isop peste fruntea mea, Suflet ce se-mbracă-n mantie de nea – Iertarea-mi nimic nu o va egala. | Cuvântu-mi deschis, către-a Ta voire, Sufletu-mi hrăni-va și îmi va adăpa. Duh Sfânt în cunună Ține-n mila Ta Har în om ales, cale în mântuire. Mult îmi voi înmulți talanți ce mi-Ai dat. La cel rătăcit drum îi voi deschide Prin Cuvântul Sfânt, întru-a se decide Capul să coboare pentru-a fi iertat. Gândul luminat și inimă plină, Zid de biruință pentru renegat, Să nu mai strecoare urmă de păcat Unde avea ieri intrare deplină. ––––––––––––––––- Inima-nfrântă Domnul o ascultă, Duhul smerit nicicând nu l-a urgisit. Prinosul jertfit fi-va bine primit, Slavă se cântă-n ofranda plăcută. |
Rugă
Versuri: Olguţa Luncașu Trifan
Muzica: Mircea Bucescu
| Înalț rugă murmurată Și-mi cobor lacrima-n suflet Către Tine-al nostru Tată, Să ai grijă de-al meu umblet! Să nu rătăcesc pe cale, Iar de-i prea întortocheată, S-o răzbat cu mers agale Știind că Domnul m-așteaptă… | Prin răscrucile de drumuri Voi trece punți de-ncercare, Cuvinte de slavă-n valuri, Pas cu pas, zidind altare. Când poteca se-ngustează N-am să cad, Tu mă ții bine. Păstrând conștiința trează Rămâi pururea cu mine. | Ia-mi din cale mărăcinii! De mi-i lași, Tu dă-mi putere Să le-ndepărtez toți spinii Și să facă a Ta vrere! Nu mi-o fi foame, nici teamă, Nici de cald nu mă voi plânge, Cuvânt din Duh Sfânt mă cheamă, Hrană-i trupul și-al Tău sânge. ………………………………… Când, în fine, oboseala Va cuprinde al meu suflet, Îți cer, Doamne, cu sfială Să-mi veghezi ultimul umblet! |
Psalmul lui David 3 – Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc
Versuri: Dosoftei
Muzica: Mircea Bucescu
| Doamne, ce să înmulțâră Ceia ce mă trag cu pâră! Asupră-mi mulț să sculară, Cuvânt mare cuvântară, Dându-ș inemii credință Cum să fiu în oceință, Să n-aib agiutori de tine, Dumnezău, ce-m ești cu bine, La nevoaie sprejineală, Și la voaie îm ești fală. Că mi-ai împletit cunună, Cu podoabă depreună, | De m-ai pus cap preste alțâi, Să bat pre toț necurațâi. Am strigat cu glasul mare Cătră Dumnezău cel tare, Că mi-aude de mi-i vântă Dintr-a sa măgură svântă. Am dormit somn cu odihnă Pănă-n zuă de la cină. Și m-am sculat demineață, Că mi-i Dumnezău povață. De-ntunerece de gloate Teamă n-am, nice mă poate | Veste rea să mă mâhnească, Dimpregiur ce-a să-m gârbască. Scoală, Doamne, de mă scoate De la scârbe, de la toate, Și le dă bătaia-n gârbă A pizmaș ce-m cearcă scârbă. Și șcârşcând să-ș frângă dinții În durerea sa greșiții. Că Dumnezău cu izbândă Va da celor buni dobândă. |
