Sus, prin crângul adormit,
A trecut în taină mare,
De cu noapte risipind
Șiruri de mărgăritare
Din panere de argint,
Stol bălai de ingerași
Cu alai de toporași.
Primăvară, cui le dai?
Primăvară, cui le lași?

De prin balcoane
Și coridoare
Albe tulpane
Fâlfâie-n soare.

Ies gospodinele
Iuți ca albinele,
Părul le flutură,
Unele mătură,

Unele mătură,
Altele scutură
Colbul din pătură
Și din covor.

Un nor sihastru
Și-adună-n poală
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petală
De miozot.