S’a desprins o stea din cer,
Numai lamură de ger,
Să vă-ngâne sub zăvor
Pârguit colind de dor.
Lerui Doamne Ler.

Lespezile reci topesc
Trei rubine ce-amintesc
Colț de rai cu șes și munți,
Tară-ncinsă sub trei frunți,
Verde măr domnesc.

Pe potică de cătun,
Sprijinit în bâț de-alun,
Prin zăhaturi de troian,
Ca în fiecare an,
Umblă Moș Crăciun.

Licurici, opaițul chior
Pe prichici lângă cuptor,
Plânge mama și o soră
Un crâmpei de auroră,
Dorul mamei dor.

Trei haiduci cu braț de fier,
Toți în tundre de oier,
Ard în gândul lor de foc
Un luceafăr de noroc,
Lerui Doamne Ler.

Gând viteaz se zbate-n ei.
Pieptui colțuros de stei ;
Sub prăsea pumnalul strânge.
Suflețelul în ei plânge
Și pornesc toți trei.

Cale verde sub destin,
Spre luceafăr cristalin,
Țară nouă, țară mare,
Numai cer și sărbătoare,
Dalbe flori de crin.

Duc arhangheli către cer
Imnul oștilor de fier,
Imnul unor noi victorii
Înspre culmi de-nalte glorii.
Lerui Doamne Ler.