trec visele zee și fricile zmeie
miroase-a tămâie și sfinți dezveliți
și sigur că noaptea e și ea femeie
cu dinții de lapte și ochii mijiți

când ghiarele somnului de geamuri se-agață
strâng ochii lumina-mi țâșnește afară
iar zorii de zi dau în glumă
pe cer se prelinge o mână de ceară
și în orbite sechele de lună

vezi tu, îngere, grijuliule,
ce mereu îmi cânți în strună
în dimineața asta nu-mi pasă
EA  (EL) face cafeaua mai bună