Până când,
foarte curând,
va-mpărți din bucurii
din tristeți
și din mirări
cu toți ceilalți copii

Tot ce vrei
și ce nu vrei
strânge-n căpușorul ei
și alege și preface
și aruncă
ce nu-i place

Mă joc cu soare și cu nori,
Mă joc cu fluturi și cu flori,
Cu cer senin și cu pământ
Mă joc cu ploaie și cu vânt

Mă joc cu greieri și furnici,
Cu gândăcei și licurici,
Cu frunze verzi împrăștiate,
Cu păsări ce se-nalță toate!.

Mă joc cu umbre și sclipiri,
Cu roua de pe trandafiri

Mă joc cu raze aurii
Când scaldă dealuri și câmpii,
Mă joc cu apa cristalină,
Mă joc cu luna, când e plină,

Mă joc cu fulgi mărunți de nea,
Ce se adună-n palma mea.
Cu stelele ce îi păzesc…
Și, jocul,… nu vreau să-l sfârșesc!

Și simt că nu m-aș sătura
Să cânt: Natura-i viața mea!

În fiecare zi e-o sărbătoare
De-aceea, pregătește-te în zori
Și ieși curat, cu fața zâmbitoare,
Din casa ta, în curte, printre flori.

Ascultă corul viu al dimineții,
Când păsări ciripesc în graiul lor,
Și, chiar de vei găsi perdeaua ceții
La geam, s-o dai deoparte e ușor.

Nu trebuie decât o melodie
Să ai pe buze,-n suflet și în gând,

În fiecare zi e-o sărbătoare,
Primești, din nou, speranță și avânt,
Ca, în lumina razelor de soare,
Să îți ridici privirea din pământ.

Privește cerul păsărilor toate,
Cu aripile încă mai senine,
Sub rouă, frunzele înviorate
Și bucuria ce răsare-n tine

Să fii cu-ntreaga lume-n armonie,
Să-ntâmpini orice clipă surâzând