Mă joc cu soare și cu nori,
Mă joc cu fluturi și cu flori,
Cu cer senin și cu pământ
Mă joc cu ploaie și cu vânt

Mă joc cu greieri și furnici,
Cu gândăcei și licurici,
Cu frunze verzi împrăștiate,
Cu păsări ce se-nalță toate!.

Mă joc cu umbre și sclipiri,
Cu roua de pe trandafiri

Mă joc cu raze aurii
Când scaldă dealuri și câmpii,
Mă joc cu apa cristalină,
Mă joc cu luna, când e plină,

Mă joc cu fulgi mărunți de nea,
Ce se adună-n palma mea.
Cu stelele ce îi păzesc…
Și, jocul,… nu vreau să-l sfârșesc!

Și simt că nu m-aș sătura
Să cânt: Natura-i viața mea!

În fiecare zi e-o sărbătoare
De-aceea, pregătește-te în zori
Și ieși curat, cu fața zâmbitoare,
Din casa ta, în curte, printre flori.

Ascultă corul viu al dimineții,
Când păsări ciripesc în graiul lor,
Și, chiar de vei găsi perdeaua ceții
La geam, s-o dai deoparte e ușor.

Nu trebuie decât o melodie
Să ai pe buze,-n suflet și în gând,

În fiecare zi e-o sărbătoare,
Primești, din nou, speranță și avânt,
Ca, în lumina razelor de soare,
Să îți ridici privirea din pământ.

Privește cerul păsărilor toate,
Cu aripile încă mai senine,
Sub rouă, frunzele înviorate
Și bucuria ce răsare-n tine

Să fii cu-ntreaga lume-n armonie,
Să-ntâmpini orice clipă surâzând

Am lăsat calculatorul și-am ieșit,
În casă mă simțeam prea obosit,
De lecții chef n-aveam, nici de vreo carte,
Aș fi zburat,
Aș fi zburat departe…

Credeam că de n-am aripi, n-am să zbor,
Că n-am să las în urmă nici un nor,
Dar am trecut hotare dintr-odată
Și m-am trezit pe-o stea,
Cred, fermecată…

Hai și tu în lumea mea,
Hai și tu, hai și tu,
Hai, pe gânduri nu mai sta,
Hai și tu, hai și tu,

Te-ntrebi pe unde-o fi această stea
Și cum să faci s-ajungi până la ea,
Îți spun, deși se poate să nu crezi
Că ești pe-o stea,
Dar încă nu o vezi.

Tot ce ai de făcut e să privești
În jurul tău, atunci când obosești,
Să te ridici din lumea cu asfalt
Purtat de visul tău
Cel mai înalt.

Mâine poate-i prea târziu
Pentru drum, pentru drum,
Hai spre cerul azuriu,
Hai acum, hai acum!