De la-ntâiul fir de iarbă,
La topitul fulg de nea,
Viața e chiar Poezia
Ce-o reciți, fetița mea.

N-o-nvăța pe dinafară,
Nu da zor, nu te sili,
Ce prea greu azi o să-ți pară
Va fi simplu într-o zi.

Tu, doar, pune-te și-așterne
Tot ce vrei, cum simți, cum știi,
Și-o să vezi, cândva vei cerne,
Pe-albul foii, poezii…

Tu deschide ochișorii,
Larg privește-n jurul tău
Și alungă, precum norii,
Doar părerile de rău.

De te fac să nu ții minte
Rândul vesel, dă deoparte
Bosumflatele cuvinte
Ce n-au loc la tine-n carte.