Greu, se-apleacă sub o lună
Plină, plină… de povesti.
Ea, cui spune: Noapte bună!”?
Și cui: “Puiule, să crești!”?

Fulguleț deschide ochii,
Dar nu vede împrejur
Decât trena unei rochii
Albe, cu sclipiri de-azur…

“Mama”, zice și se-ntoarce
Pe o parte, alinat…
Lângă el, un înger toarce
Fir de vis… adevărat.