Toată lumea-l socotește
Mic și fără pic de minte,
Boț de nea, ce, câteodată,
Îl vezi doar printre cuvinte…

Zic de el: năuc și vesel,
Deși-i… vesel și năuc.
Iar, aceasta, doar în clipa
Când tristețile se duc.

Îl văd alb și spun degrabă:
„Fulguleț e, negreșit!”
Deși, uneori, e numai
Gândul lor… neprihănit.

Unii-l cheamă: „Hai, din ceruri,
Hai la noi!” El, în cipici,
C-o hăinuță și-o scufie,
Râde:
„Cum, când sunt aici?”