Versuri: Crina Maria Grecu
elevă în cl. a lX-a la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iaşi.
Muzica: Mircea Bucescu
|
Ți-aș răspunde copilaș, Nu pot pierde acest dans, |
Frunză galbenă, |
Pământul s-a tot răcit, Plouă peste mine, |
Versuri: Aurora Luchian
Muzica: Mircea Bucescu
| De sub frunze-ngălbenite S-a ivit un gândăcel, Cu tălpile umezite Și uimit că-i singurel. De ce-i stratu-atât de rece? De ce frunzele-s căzute?! Nimeni nu mai văd că trece, Iar vântu-i tăios și iute! | O furnică-i zice-n grabă: Du-te ‘napoi, gândăcel! Toamna s-apucă de treabă Vezi, ești singur-singurel! Hai să ne-odihnim băiete A trecut vara cea caldă. Povesti-vom pe-ndelete Avem timp o iarnă-ntreagă! |
Tie-ti place roua rece (Solo – pdf – download)
Versuri: Corina Mihaela Soare
Muzica: Mircea Bucescu
| Crizantemă înflorită Vestești toamna ruginită, Ai chemat-o prea devreme Să-mi apese peste gene. Ţie-ţi place roua rece |
E devreme, prea devreme, Îmi vestești ce mi se cerne Şi pe frunze, şi pe plete, Îmi arăți că timpul trece. Crizantemă, crizantemă |
şoapte pentru un alt cântec în septembrie (Solo – pdf – download)
Versuri: Constantin Preda
Muzica: Mircea Bucescu
| cum stai adormită în iarba înaltă ţi s-a aşezat un fluture pe călcâi şi e o lumină ca de scriptură şi nici măcar un vai nu poţi să spui cum stai adormită în iarba inaltă |
cum stai în iarba uşor răvăşită atat de frumoasă, cum stai visezi că toată pădurea se zvârcoleşte sub un tropot de cai cum stai adormită în iarba înaltă |
cum stai adormită în iarba înaltă ţi s-a aşezat un fluture pe călcâi şi e o lumină ca de scriptură şi nici măcar un vai nu poţi să spui cum stai adormită în iarba înaltă |
Timp de toamnă (Solo – pdf – download)
Versuri: Corina Mihaela Soare
Muzica: Mircea Bucescu
| Toamna mă strigă, Parcă-o aud. Frunzele-n gânduri. Toamna mă cheamă |
Toamna m-ajunge În pas alert, …Eu îi dau voie. Răscolitor sufletul meu… |
Venirea toamnei A răscolit clipele toate. Încep să scriu numai povești. Clipe fugare… |
Noapte bună (Solo – pdf – download)
Versuri: Elia David
Muzica: Mircea Bucescu
| – Noapte bună, pomișor, Spuse ea cu glas subțire. Și el, frunzei: – Somn ușor! Înainte de trezire… Apoi Plin de rouă,-i mai atent |
– Mulțumesc, un foșnet lin Se aude dintr-o clipă – Ce trecu-ntr-un ceas senin Ca bătaia de aripă. – Cu plăcere, frunză mică! – Să nu mori, că bucuria |
Valsul toamnei (Solo – pdf – download)
Versuri: Elia David
Muzica: Mircea Bucescu
| Bogata-i toamna ce se ivește S-adune roade coapte în soare, Cu brațe pline, ea se sfiește, Cât dăruiește, puțin îi pare. Tăcută-i toamna, cine-o ascultă |
Supusă-i toamna, când noaptea creste Covor de frunze pe jos așterne, |
Hai, în valsul toamnei, să ne strângem iar,
Printre crizanteme albe, parfumate,
Să uitam că timpul este un hoinar,
Tremurând când bruma-ncepe să se-arate.
Valsul toamnei, pururi, va rămâne-n gând
Ca un zbor de frunze, aripi peste mări…
Prin văzduhu-n flăcări, cu nori fumegând,
Urmând o chemare către alte zări.
Ploaia (Solo – pdf – download)
Versuri: Elia David
Muzica: Mircea Bucescu
| Ploaie dulce, Ploaie dulce, Mi-ajuți puiul să se culce? Vino, strop călduț la geam, Frunză, hai, foșnește-n ram, Dă-i, pământule, parfum, Visului Pornit la drum. |
Ploaie, Nu îmi speria Puiul mic, cu toba ta, Ci, pe corzi de violină, Cu arcușu-ți de lumină Pune tu un cântecel, Unul Numai pentru el. |
De ce mor frunzele? (Solo – pdf – download)
Versuri: Elia David
Muzica: Mircea Bucescu
| Așa galbene cum le vezi, frunzele au curajul să cadă, să se adune-n grădini, pe stradă după care, în stoluri, să zboare. |
Pentru că frunzele nu mor niciodată, doar se despart, hotărâte, de o lume…, de-o lume… uscată! Pentru că frunzele nu mor niciodată. Și tare se mai grăbesc, |
la repeţie cântă corul de copii “PENTRU VOI” al Şcolii Gimnaziale Grajduri, dirijor Ştefania Nechifor.
Copii cuminţi (Solo – pdf – download)
Versuri: Elia David
Muzica: Mircea Bucescu
| A sosit! – Cine-a sosit? Noi pe nimeni n-am poftit! – Toamna, iat-o! E aici! – N-o vedem ! Nu știm ce zici! – Bine,-atunci cine-a lăsat coji de nuci în vârf de pat? Sau, în prag, plini de noroi, pantofiorii cei mai noi? |
Iar umbrela de ce-n soare de trei zile și-o culoare stă, să-mi spuneți, vreau să știu! – Fi’ndcă s-a făcut târziu |
20